- Comuna Racos este situata in extremitatea nordica a judetului Brasov, la 60 km de Brasov si la 20 – 30 km de orasele Rupea si Baraolt. Aflata la o altitudine de 465m si ocupand o suprafata de aprox. 78kmp, comuna Racos este asezata la poalele muntilor Persani, in defileul raului Olt, defileu ce separa muntii Baraolt de muntii Persani. La iesirea Oltului din stramtoarea muntilor Persani, se ridica si in stanga si in dreapta raului cate o culme calcaroasa, ambele purtand numele de Tipia: Tipia Racosului in dreapta si Tipia Ormenisului in stanga. Aceasta parte a comunei este considerata un adevarat muzeu petrografic. Este o rezervatie petrografica cu roci vechi, foarte vechi.
- Cele mai vechi urme ale prezentei umane in judetul Brasov dateaza de acum 60.000 ani. Locuitorii acestor meleaguri au parcurs toate etapele specifice vechilor civilizatii europene. Dintre monumentele antichitatii, cel mai spectaculos este Sanctuarul dac de la Racos. Numele comunei se trage de la paraul “Soskut”, care mai inainte era numit paraul Racos, datorita faptului ca in parau se gaseau raci.
- Primul document scris dateaza din anul 1421. Acest document relateaza si faptul ca aici exista cu mult timp inainte o asezare intemeiata de pecenegi, care a fost distrusa de invazia tatarilor din 1241. Rolul militar, de aparare a asezarii este dovedit de existenta urmelor mai multor fortificatii de piatra, pe ambii versanti ai vaii, ridicate probabil la sfarsitul sec. al XI-lea, inc. sec al XII-lea.(Cetatile Kustaly si Rika).
- Unul din punctele de atractie ale Racosului este castelul Bethlen, resedinta nobiliara fortificata, de mica amploare, construita in stilul Renasterii transilvanene, in anul 1664. Incinta fortificata de plan patrat, cu bastioane circulare la colturi si turn patrat de intrare, tipica arhitecturii militare medievale tarzii, anterioara castelului de pe latura de sud. O inscriptie de pe la 1700, incrustata pe fatada principala a turnului de poarta al castelului, arata ca, in acel an, edificiul apartinea contelui Samuel Bethlen si marca sfarsitul “lucrarilor de extindere si infrumusetare” a castelului racosian. De acest castel a fost legat un episod interesant din viata unei familii domnitoare din Tara Romaneasca: in razboiul crancen dintre turci si austrieci, din 1664, Grigore Ghica Voda se afla de partea austriecilor, dar, dupa razboi, domnitorul a fost silit sa fuga in Polonia. Sotia lui, Doamna Maria a trecut, la indemnul lui Grigore, in Transilvania, unde intrand sub protectia principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, a fost adapostita o perioada mai indelungata in castelul Sukosd – Bethlen, unde l-a nascut pe fiul ei, Matei. Cererea “Sublimei Porti” otomane de a o expedia pe d-na Maria cu tot cu comorile ei la Stambul a fost respinsa de Apafi. In zilele Revolutiei de la 1848, Castelul Sukosd-Bethlen a fost ars in mare parte. Dupa 1873, castelul a devenit proprietatea contelui Samuel Teleki. Acesta a oferit castelul spre vanzare “composesoratului local”, care a sarbatorit intrarea in posesiune abia in 1903. Lasat in paragina, in 1992, cand au inceput lucrarile de restaurare, castelul era in ruina.
- Daca vizitati Racosul, nu uitati sa va opriti la Coloanele de bazalt. Situata in partea de vest a Munilor Persani, in apropierea “carierei de exploatare a bazaltelor” din comuna Racos, rezervatia naturala a “Bazaltelor de la Racos” este o rezervatie geologica, intinsa pe o suprafata de 1,05ha. Coloanele de bazalt au o inaltime cuprinsa intre 10 si 15m si au aparut datorita “racirii rapide a lavei vulcanice”. Ele impresioneaza nu numai prin dimensiune, ci si prin forma neobisnuita, caracterizandu-se din punct de vedere geologic prin “curgerile de lava provenite de la un centru de eruptie local (Dealul Capela)”, curgeri care au format, in timp, “coloane scurte la baza” si apoi, in sectiunea de mijloc, “coloane lungi si groase”, iar deasupra, “scorii bazaltice”.
- In zona Muntilor Persani au avut loc cele mai recente activitati vulcanice de pe teritoriul tarii noastre. Recente, vorbind la scara geologica. Adica in Cuaternar, adica acum aproximativ 10 mii de ani, poate mai putin, in zona au existat vulcani, care la Racos au lasat urme atat de vizibile si de “proaspete” incat ai zice ca au erupt in urma cu cativa ani. La Racos a existat un vulcan din al carui crater s-a exploatat mult timp zgura. Acum nu se mai exploateaza deoarece e zona protejata si e rezervatie. Insa peisajul ramas e fantastic si deosebit de pitoresc. Iar pentru un pasionat de geologie, locul e perfect pentru a studia toate tipurile de zgure, cenusi, piatra ponce, bombe vulcanice, bazalturi sau lave intarite.
